{"id":284,"date":"2013-12-05T16:27:35","date_gmt":"2013-12-05T14:27:35","guid":{"rendered":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/?page_id=284"},"modified":"2016-11-26T21:09:46","modified_gmt":"2016-11-26T19:09:46","slug":"etapa-i","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/?page_id=284&lang=ro","title":{"rendered":"Etapa I"},"content":{"rendered":"

<\/b>Studiul comportamentului de revenire re\u021binut\u0103 al AMF pe baz\u0103 de Fe<\/em><\/strong><\/p>\n

Urm\u0103rind s\u0103 fructifice efectele predeform\u0103rii, Dong et al. au majorat-o la 12 % ob\u021bin\u00e2nd, \u00een cazul unor AMF Fe-15 Mn- 5 Si- 9 Cr- 5 Ni-(0,5; 1,0; 1,5) NbC comportarea ilustrat\u0103 \u00een Fig.1.1. Se constat\u0103 c\u0103, \u00een urma \u00eenc\u0103lzirii la 670 K, se pot deosebi trei stagii de varia\u021bie a tensiunii: 1- reducere din cauza dilat\u0103rii termice; 2- cre\u0219tere din cauza reversiei martensitei \u03b5 (hc) care se transform\u0103 \u00een austenit\u0103 \u00eentre As \u0219i Af \u0219i 3- nou\u0103 descre\u0219tere datorat\u0103 dilat\u0103rii termice. La r\u0103cire, tensiunea prezint\u0103 dou\u0103 stagii de varia\u021bie: 1- cre\u0219tere cauzat\u0103 de contrac\u021bia termic\u0103 \u0219i 2-sc\u0103dere produs\u0103 la r\u0103cirea sub Ms ca urmare a transform\u0103rii martensitice directe (Dong, Z. Z., Kajiwara, S., Kikuchi, T., Sawaguchi, T., Effect of pre-deformation at room temperature on shape memory properties of stainless type Fe\u201315Mn\u20135Si\u20139Cr\u20135Ni\u2013(0.5\u20131.5)NbC alloys, Acta Mater, 53, 2005, 4009-4018<\/strong>).<\/p>\n

\"Figura-1_1\"<\/a>Fig. 1.1. Comportament de revenire re\u021binut\u0103 al AMF Fe-15 Mn- 5 Si- 9 Cr- 5 Ni-(0,5; 1,0; 1,5) NbC predeformat cu 12 % , \u00eemb\u0103tr\u00e2nit 10 min la 1080 K \u0219i testat la 4 % deforma\u021bie constant\u0103 (Dong, et al. 2005)<\/em><\/p>\n

Elaborarea AMF pe baz\u0103 de Fe<\/strong><\/p>\n

Materiile prime, debitate \u0219i degresate, au fost dozate prin c\u00e2nt\u0103rire cu o balan\u021b\u0103 electronic\u0103, \u00een cantit\u0103\u021bile corespunz\u0103toare compozi\u021biei de \u0219arja. Au fost elaborate 14 \u0219arje din aliajul Fe-Mn-Si-Cr \u0219i 2 din aliajul Fe-Mn-Si-Cr-Ni, av\u00e2nd compozi\u021biile prezentate \u00een Tab.1.1.<\/p>\n

\"Tabelul-1_1\"<\/a>Tab.1.1 Compozi\u021bia \u0219arjelor din aliaj Fe-Mn-Si-Cr \u0219i aliaj Fe-Mn-Si-Cr-Ni<\/p>\n

Lingourile rezultate au fost cur\u0103\u021bate prin strunjire, \u00een vederea elimin\u0103rii retasurii \u0219i a surselor de fisurare superficial\u0103. Dimensiunile lingourilor finale rezultate au fost mult influen\u021bate de m\u0103rimea retasurii rezultate la turnare. Astfel, din \u0219arjele ini\u021biale de 130 g, lingourile finale rezultate dup\u0103 strunjire au avut diametrul de cca. 18 mm \u0219i lungimea cuprins\u0103 \u00eentre 33 \u0219i 37 mm. Lingourile din \u0219arjele ini\u021biale de 150 g au avut diametrul de cca. 18 mm \u0219i lungimea cuprins\u0103 \u00eentre 37 \u0219i 44 mm.<\/p>\n

\u00cen Fig.1.2 sunt prezentate lingourile \u00eenainte \u0219i dup\u0103 cur\u0103\u021barea prin strunjire.<\/p>\n

\"Figura-1_2\"<\/a>Fig. 1.2 Lingouri din aliaj Fe-Mn-Si-Cr: a) \u00eenainte de decojire; b) lingouri finale<\/em><\/p>\n

Caracterizarea structural\u0103 a aliajelor \u00een stare turnat\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cen scopul caracteriz\u0103rii structurale a aliajului \u00een stare turnat\u0103 au fost t\u0103iate fragmente din probe, cu fer\u0103str\u0103ul Metkon Metacut, iar pentru a se evita orice fel de alterare a istoriei termice ale acestora, \u00een timpul t\u0103ierii s a utilizat lichid de r\u0103cire. Fiecare fragment debitat a fost \u00eenglobat \u00een r\u0103\u015fin\u0103 bicomponent\u0103 de tip M\u00e9caprex KM-U, cu reticulare la rece. Probele au fost apoi \u015flefuite utiliz\u00e2nd h\u00e2rtie abraziva p\u00e2n\u0103 la o granula\u0163ie de 2400 \u015fi lustruite utiliz\u00e2nd suspensie de alumin\u0103 0,3 \u015fi 0,04 \u03bc, timp de 1.8 ks pe un dispozitiv Metkon FORCIPOL 1V. Atacul chimic a fost efectuat cu K2S2O5 2,2 % \u015fi NH4HF2 0,8 % \u00een solu\u0163ie apoas\u0103 100 ml H2O.<\/p>\n

\"Figura-1_3\"<\/a>Fig.1.3 Micrografie optic\u0103 pe suprafa\u0163a longitudinal\u0103 a probei, ilustr\u00e2nd cre\u0219terea accentuat\u0103 a bra\u021belor dendritice principale<\/em><\/p>\n

\"Figura-1_4\"<\/a><\/p>\n

Fig.1.4 Micrografie electronic\u0103 pe suprafa\u0163a transversal\u0103 a probei<\/em><\/p>\n

\"Figura-1_5\"<\/a><\/p>\n

Fig.1.5 Micrografie de for\u0163\u0103 atomic\u0103 : (a) 2D; (b) 3D \u015fi (c) profil pe suprafa\u0163a longitudinal\u0103 a probei<\/em><\/p>\n

Experimentarea tehnologiei de prelucrare termomecanic\u0103 \u201cclasic\u0103\u201d a aliajului \u015fi caracterizarea acestuia<\/strong><\/p>\n

A. Forjarea la cald<\/strong><\/p>\n

Din lingourile turnate au fost preg\u0103tite probe pentru opera\u0163ia de forjare la cald. Forjarea la cald s-a realizat pe un ciocan cu autocompresie. \u00cen Fig.1.6 este prezentat\u0103 macrografia unei probe preg\u0103tite pentru aceast\u0103 opera\u021bie. Diametrul, rezultat dup\u0103 strunjirea lingourilor, este de 18 mm iar grosimile de 5 sau 7 mm.<\/p>\n

\"Figura-1_6\"<\/a><\/p>\n

Fig. 1.6 Prob\u0103 debitat\u0103 pentru forjarea la cald (a), prob\u0103 forjat\u0103 la cald (b)<\/em><\/p>\n

B. Laminarea la cald<\/strong><\/p>\n

Probele \u00een stare turnat\u0103 au fost preg\u0103tite pentru opera\u0163iile de laminare. Astfel, dintr-un lingou, s-au t\u0103iat doi semicilindri, cu ajutorul fer\u0103str\u0103ului Metkon, utiliz\u00e2nd un disc din carburi metalice. Laminarea s a realizat pe un laminor de laborator, cu cuptor inelar cu bare de silit\u0103 \u015fi motoreductor. S-au efectuat mai multe lamin\u0103ri, p\u00e2n\u0103 la ob\u021binerea unei combina\u021bii optime de \u00eenc\u0103lzire-men\u021binere-grad de reducere-r\u0103cire.<\/p>\n

\"Figura-1_7\"<\/a>Fig.1.7 Prob\u0103 rezultat\u0103 \u00een urma procesului de laminare<\/em><\/p>\n

Caracterizarea structural\u0103 a aliajului prelucrat termomecanic<\/strong><\/p>\n

Pentru caracterizarea structural\u0103 a aliajului \u00een stare forjat\u0103 \u015fi laminat\u0103, au fost debitate fragmente cu ferestr\u0103ul Metkon Metacut. Acestea au fost apoi \u00eenglobate \u00een r\u0103\u015fin\u0103, cu reticulare la rece \u015fi preg\u0103tite \u00een vederea analizei microscopice optice prin \u015flefuire, lustruire \u015fi atac cu reactivi chimici.<\/p>\n

A. Microscopie optic\u0103<\/strong><\/p>\n

\"Figura-1_8\"<\/a>Fig.1.8 Micrografie optic\u0103 pe suprafa\u0163a longitudinal\u0103 a probei laminate<\/em><\/p>\n

B. Microscopie electronic\u0103 cu baleiaj (SEM)<\/strong><\/p>\n

\"Figura-1_9\"<\/a>Fig.1.9 Micrografie electronic\u0103 pe suprafa\u0163a transversal\u0103 a probei laminate<\/em><\/p>\n

C. Microscopie de for\u0163\u0103 atomic\u0103 (AFM)<\/strong><\/p>\n

\"Figura-1_10\"<\/a>Fig.1.10 Micrografie de for\u0163\u0103 atomic\u0103 : (a) 2D; (b) 3D \u015fi (c) profil pe suprafa\u0163a longitudinal\u0103 a probei forjate<\/em><\/p>\n

Testarea aliajului prin \u00eencerc\u0103ri de deformare plastic\u0103 sever\u0103 (HPT) pentru ob\u0163inerea structurii cu granula\u0163ie ultrafin\u0103<\/strong><\/p>\n

\u00cencerc\u0103rile s-au executat pe o instala\u0163ie HPT existent\u0103 \u00een Laboratorul de Deformare Plastic\u0103 al UDJ.Probele de la care se pleac\u0103 sunt probe cilindrice cu diametrul de 10 mm \u015fi \u00een\u0103l\u0163imea de 10mm. Probele deformate plastic sever care se pot ob\u0163ine sunt de form\u0103 discoidal\u0103 a\u015fa cum se vede \u015fi din Fig. 1.11.<\/p>\n

\"Figura-1_11\"<\/a>Fig.1.11. Probe HPT ob\u0163inute pe un aliaj cu baza fier<\/em><\/p>\n

Educarea materialului<\/strong><\/p>\n

\u00cen vederea educ\u0103rii aliajului analizat, o lamel\u0103 t\u0103iat\u0103 din f\u00e2\u0219ia laminat\u0103 a fost rulat\u0103 pe un dispozitiv cilindric. \u00cen continuare, proba \u00eencovoiat\u0103 dup\u0103 forma rece a fost men\u021binut\u0103 \u00een pozi\u021bie fix\u0103, fiind prins\u0103 la un cap\u0103t \u0219i av\u00e2nd ata\u0219at, pe partea ei inferioar\u0103, termocuplul unui multimetru digital. \u00centreg ansamblul a fost \u00eenc\u0103lzit cu o lamp\u0103 cu gaz iar evolu\u021bia probei, odat\u0103 cu cre\u0219terea temperaturii, a fost filmat\u0103. \u00cenc\u0103lzirea a continuat, p\u00e2n\u0103 \u00een momentul \u00een care cap\u0103tul probei nu s-a mai mi\u0219cat. Dou\u0103 momente reprezent\u00e2nd \u00eenceputul \u0219i sf\u00e2r\u0219itul \u00eenc\u0103lzirii sunt prezentate \u00een Fig.1.12.<\/p>\n

\"Figura-1_12\"<\/a>Fig.1.12 Eviden\u021bierea efectului de memoria formei cu revenire liber\u0103 la probele de Fe-28Mn-6Si-5Cr: (a) la 6 secunde de la \u00eenceputul \u00eenc\u0103lzirii proba \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 forma rece; (b) dup\u0103 25 de secunde temperatura probei atinge 633 K \u0219i recuperarea formei calde ia sf\u00e2r\u0219it<\/em><\/p>\n

Echipamentul utilizat la HPT<\/strong><\/p>\n

O vedere de ansamblu a prototipului HPT proiectat se prezint\u0103 \u00een Fig. 1.13.<\/p>\n

\"Figura-1_13\"<\/a>Fig.1.13. Prototip HPT: (a) ansamblu general; (b) vedere \u00een sec\u0163iune<\/em><\/p>\n

Prototipul HPT complet echipat este prezentat \u00een Fig.1.14. Se observ\u0103 sistemul hidraulic pentru ac\u0163ionarea sculei inferioare, sistemul de ac\u0163ionare a sculei superioare cu motor electric \u015fi variator de tura\u0163ie, precum \u015fi tot sistemul de senzori respectiv senzori de for\u0163\u0103, deplasare \u015fi temperatur\u0103. Sistemul func\u0163ioneaz\u0103 integrat cu ajutorul unui calculator de proces \u015fi a mai multor sisteme de achizi\u0163ie de date.<\/p>\n

\"Figura-1_14\"<\/a>Fig.1.14. Prototip HPT cu toate sistemele hidraulice \u015fi electrice \u015fi de automatizare func\u0163ionale<\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Studiul comportamentului de revenire re\u021binut\u0103 al AMF pe baz\u0103 de Fe Urm\u0103rind s\u0103 fructifice efectele predeform\u0103rii, Dong et al. au majorat-o la 12 % ob\u021bin\u00e2nd, \u00een cazul unor AMF Fe-15 Mn- 5 Si- 9 Cr- 5 Ni-(0,5; 1,0; 1,5) NbC comportarea ilustrat\u0103 \u00een Fig.1.1. Se constat\u0103 c\u0103, \u00een urma \u00eenc\u0103lzirii la 670 K, se pot […]<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"parent":254,"menu_order":1,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/284"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=284"}],"version-history":[{"count":6,"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/284\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":618,"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/284\/revisions\/618"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/254"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.pcca-2011-3.1-0174.sim.tuiasi.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=284"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}